Ùrtimu tiurema di Fermat

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Nu ritrattu di Pierre de Fermat

L' Ùrtimu tiurema di Fermat havi statu unu dî probblemi cchiù studiati dâ matimàtica. L'enunciatu è lu siguenti:

Tiurema: Si x, y e z sunnu nùmmura nteri pusitivi e m è nu nùmmuru naturali cchiù granni di 2, allura l'equazzioni xm+ ym= zm nun havi suluzzioni.

Lu matimàticu francisi Pierre de Fermat lu enunciau ô màrgini di l' Arithmetica di Diofantu, dicennu chi avìa na dimustrazzioni curta e ntilligenti. Era lu 1637. Nuddu si fidau a dimustrallu nzinu ô 1993 quannu Andrew Wiles annunciau la prima dimustrazzioni, chi fu curriggiuta e pubbricata ntô 1995 supra Annals of Mathematics.

L'enunciatu dû tiurema è curtu, e, cosa curiusa, si m=2 l'enunciatu è fausu, e li suluzzioni sunnu li terni pitagòrichi, comu (3,4,5) o (5,12,13).