Àrbulu di Gernika

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

L'Àrbulu di Gernika (Gernikako Arbola n euskera) è na cherza situatu davanti a la Casa de Juntas ntâ lucalitati di Gernika, ntî Paisi Baschi. Stu àrbulu è sìmmulu di li libbirtati tradizziunali di Biscagghia, di li sò abbitanti e n ginirali di tutti li baschi.

Storia e tradizziuni[cancia | cancia la surgenti]

Ntô Mediuevu li rapprisintanti di li villaggi dâ Biscagghia facìanu assimblei sutta granni àrbuli dû locu. A partiri di lu 1512 li assimblei siparati furu suppiantati di na sula assimblea nnâ citati di Gernika e la prima sò cherza addivintò sempri cchiù mpurtanti e simmulica. Lu Señor de Vizcaya (Signuri di Biscagghia) giurava di rispittari li libbirtati biscagghini, o megghiu li accussidditti "fueros" ("privileggi" n castigghianu), propiu sutta a sta cherza. Quannu lu señorio s'intigrò ntô Regnu di Castigghia, lu tìtulu di "Signuri di Biscagghia" passò a trasmittirisi a lu reghi di Castigghia prima e a lu reghi di Spagna doppu.

Sicunnu la tradizziuni, lu sèculu XIV è pigghiatu comu prubbàbbili èbbica di nasciuta di l'àrbulu cchiù anticu ducumentatu, chiddu ca è chiamatu "Árbol padre", àrbulu patri. Murìu ntô 1742 e fu sustituitu di l'"Árbol viejo", àrbulu vecchiu. Chistu vissi nzinu a lu 1860 e ntô 1839 la reggina riggenti Marìa Cristina giurò pi l'ùrtima vota sutta forma di stu ritu li fueros n rapprisintanza di Isabel II. Doppu l'àrbulu vecchiu fu chiantatu l'"Árbol hijo", àrbulu figghiu, ca vitti giurari lu lehendakari Aguirre e suppurtò videmma lu tràggicu bummardamentu dû 1937. Doppu stu iventu, propiu pi la sò mpurtanza simmulica, fu difinnutu chî ganghi di lu Tercio di Begoña, furmatu di vuluntari carlisti biscagghini, cuntra li truppi franchisti ca lu vulìanu distruggiri. L'àrbulu figghiu murìu lu 20 di aprili 2004 e a sò vota fu arreri sustituitu di unu di li sò cirmugghi ca accamora arresisti avanti a la Casa de Juntas de Gernika.

Òi[cancia | cancia la surgenti]

Si sarva ancora ntâ Casa de Juntas di Gernika nu quatru, ùpira dû pitturi dû sèculu XVII Francisco de Mendieta, ca rapprisinta lu mumentu n cui Fernando el Catòlico giurò li Fueros de Vizcaya sutta a l'àrbulu. Nta l'attualitati lu lehendakari di li Paisi Baschi fa praticamenti lu stissu giuramentu sutta lu Gernikako Arbola, prumittennu di cumpìri lu sò ncàrricu. La sò cona si pò vìriri ntô scutu ufficiali di lu tirritoriu stòricu di Biscagghia e macari n àutri scuti municipali baschi. La cona di lu partitu nazziunalista Eusko Alkartasuna rapprisinta na fogghia di l'àrbulu di Gernika e videmma l'assuciazzioni juvanili Jarrai avìa nu simmulu ca richiamava na fogghia di cherza.

Esistinu àutri àrbuli ca discennunu di l'ùrtima cherza figghia. Chisti sunnu distribbuiti n tuttu lu munnu n assai cumunitati di l'accussidditta "diaspura basca" e a li citati giameddati cu Gernika.

L'innu[cancia | cancia la surgenti]

L'Àrbulu di Gernika (Gernikako Arbola) è videmma nu titulu di na canzuni, prisintata n Madrid ntô 1853 di lu bardu bascu José María Iparraguirre, ca cìlibbra l'àrbulu e la libbirtati di li Paisi Baschi. Sta canzuni è nu innu nun ufficiali di Euskadi e assai voti è misu nzèmmula a chiddu ufficiali Eusko Abendaren Ereserkia. Ha stata videmma difinuta "la marsigghisi dî baschi".

Li palori[cancia | cancia la surgenti]

Chistu è lu testu di la canzuni Gernikako Arbola n euskera gipuzkoanu e la sò traduzzioni n sicilianu:

Basco Sicilianu

Gernikako arbola
Da bedeinkatua
Euskaldunen artean
Guztiz maitatua:
Eman ta zabaltzazu
Munduan frutua,
Adoratzen zaitugu
Arbola santua.

L'àrbulu di Gernika
è binidittu
ntra li Baschi
amatu mmensamènti:
Duna e cunzigna
li frutti ntû munnu.
T'aduramu,
sacru àrbulu.

Milla urte inguruda
Esaten dutela
Jainkoak jarrizubela
Gernikako arbola:
Zaude bada zutikan
Orain da denbora,
Eroritzen bazera
Arras galdugera.

Milli anni,
dicunu
di quannu Diu ha chiantatu
l'àrbulu di Gernika:
Ergu isati
è vinuta l'ora,
Si tu attummulìi
nuàutri periremu facirmènti.
Etxera eroriko
Arbola maitea,
Baldin portatzen bada
Bizkaiko juntia:
Lauroc artuko degu
Surekin partia
Pakian bizi dedin
Euskaldun gendia.
Nun attummuliarai
caru àrbulu,
si dd'assimblea di Biscagghia
va a aggiri bonu:
Nuàutri quattru ni schiraremu
di la tò parti
n manera ca
lu populu bascu vivi n paci.
Betiko bizidedin
Jaunari eskatzeko
Jarri gaitezen danok
Laster belauniko:
Eta biotzetikan
Eskatu ezkero
Arbola biziko da
Orain eta gero.
Pi farlu vìviri pi sempri
prigamu lu Signuri
tutti nuàutri
ni punemu n ginocchiu rapidi:
e di lu cori
pi nostra addumannata
l'àrbulu vivrà
accamora e pi sempri.
Arbola botatzia
Dutela pentzatu
Euskal Herri guztian
Denak badakigu:
Ea bada gendia
Denbora orain degu,
Erori gabetanik
Iruki biagu.
Pi abbàttiri l'àrbulu
zoccu idiàru
n Euskal Herria
nuàutri lu sapemu:
Ntonzi genti
vinìu l'ora
avemu a tinirlu susu
e nun farlu abbuccari.
Beti egongozera
Uda berrikua,
Lore aintzinetako
Mantxa gabekoa:
Errukizaitez bada
Biotz gurekoa,
Denbora galdu gabe
Emanik frutuba.
Tu avrai sempri
na nova estati,
sinza la nicheja
di li ciuri di la vicchiaja.
Fanni na grazzia
tu di lu nostru cori,
nun pèrdiri tiempu
dunani li tò ciuri.
Arbolak erantzun du
Kontuz bizitzeko,
Eta biotzetikan
Jaunari eskatzeko:
Gerrarik nai ez degu
Paquea betiko,
Gure lege zuzenak
Emen maitatzeko.
L'àrbulu arrispunnìu
c'avemu a vìviri saggiamenti,
e nti li nostri cori
pregamu lu Signuri:
Nuàutri nun vulemu guerri
ca cc'è paci pi sempri,
li nostri justi leggi
pi vulirini bonu ccà.
Erregutu diogun
Jaungoiko jaunari
Pakea emateko
Orain eta beti:
Bay eta indarrare
Zedorren lurrari
Eta bendizioa
Euskal Herriari.
Nuàutri pregamu
lu Signuruzzu Diu
dunani la paci,
accamora e pi sempri:
e forza videmma
a la Sò terra
e la binidizzioni
pi Euskal Herria.
Orain kantaditzagun
Laubat bertzo berri
Gure probintziaren
Alabantzagarri:
Alabak esaten du
Su garrez beterik
Nere biotzekua
Eutziko diat nik.
Ora lassatini cantari
quattru novi versi
comu preghiera
dâ nostra pruvincia:
Alava dici
china di eccitazzioni
l'unitati dû me cori
cunsirvarò.
Gipuzkoa urrena
Arras sentiturik
Asi da deadarrez
Ama gernikari:
Erori etzeitzen
Arrimatu neri
Zure zendogarria
Emen nakazu ni.
Guipúzcoa doppu
assai cummossa
accuminzò câ chiamata
a matri Gernika:
Nun attummuliari
veni vicinu a mìa
lu tò rinforzu
lu asci n mìa
Ostoa berdia eta
Zanac ere fresco,
Nere seme maiteac
Ez naiz eroriko:
Beartzen banaiz ere
Egon beti pronto
Nigandikan etzaiac
Itzurerazoko.
La verdi fogghia e
lu friscu zañac,
me figghi cari
nun li lassarò attummuliari:
Si abbisugnarò
siti sempri listi
li nemici ntunnu a mìa
a farli iri via n ritirata.
Guztiz maitagarria
Eta oestargina
Begiratu gaitzasu
Zeruko erreguina
Gerrarik gabetanik
Bizi albagina.
Oraindano izandegu
Guretzano dina.
Sempri amàbbili
e oestarguiña
talìa a nuàutri
reggina dû Paraìsu
tagghiarla cu la guerra
accussì putemu.
Idda ha stata nzinu a ora
bona cu nuàutri.

Lijami di intra[cancia | cancia la surgenti]

Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]